Cauze, simptome si metode de tratament ale cancerului de san

Cancerul de san apare atunci cand celulele care alcatuiesc testul sanului incep sa creasca anormal si intr-o maniera absolut necontrolata. Cel mai intalnit tip de cancer la femei este cancerul mamar, insa, asa cum spuneam mai sus, cancerul pulmonar ramane cauza principala de deces in randul femeilor.
Din numarul total al cazurilor de cancer de san, 1% afecteaza si BARBATII ADULTI.

Nu exista o cauza cunoscuta a cancerului mamar. Cei mai importanti factori, demni de mentionat, care influenteaza aparitia tumorilor benigne la nivelul sanului sunt hormonii feminini, inaintarea in varsta, istoricul familial si mutatiile genetice ale genelor BRCA1 si BRCA2.
Daca in familie au avut cancer de san mama, sora, fiica sau verisoarele, riscul de cancer mamar creste in cazul respectivei paciente. Cancerul de san este, de obicei, ereditar. Anumite femei mostenesc mutatiile genetice ale genelor BRCA1 si BRCA2, iar aceste mutatii genetice sporesc riscul aparitiei cancerului de san, cancerului la colon si a cancerului ovarian.

Cu toate acestea, chiar daca in familie exista un istoric al cancerului mamar, nu toate femeile din familie au genele BRCA modificate.

Cancerul de san este mai intalnit la femeile albe, decat la cele de culoare sau hispanice. Cancerul mamar este mai putin intalnit la femeile mai tinere de 30 de ani si mult mai frecvent la cele de peste 40 de ani. Inaintarea in varsta sporesc nesansele de a dezvolta cancer de san.

Un alt factor care sporeste aparitia tumorilor benigne la san este radioterapia. Radioterapia utilizata ca tratament pentru vindecarea altor tipuri de cancer creste riscul de cancer mamar.

Daca primul copil este nascut la o varta inaintata, adica dupa 30 de ani, riscul aparitiei cancerului de san creste. Cu toate acestea, alaptarea indelungata previne cancerul de san. Femeile care alapteaza peste 12 luni prezinta un risc mai scazut al aparitiei cancerului de san.

In plus, femeile care urmeaza terapii de substitutie hormonala mai mult de 4 ani pot dezvolta tumori benigne la san. Riscul creste in timpul terapiei si scade dupa ce terapia este intrerupta.

Daca menstruatia incepe la o varsta frageda, sub 10-12 ani, iar menopauza se instaleaza dupa 55 de ani, creste riscul aparitiei de cancer mamar.

Obezitatea poate influenta, de asemenea, aparitia cancerului de san. Consumul de grasimi si alcool favorizeaza aparitia cancerului mamar.

In faza incipienta cancerul de san nu este dureros, insa cand tomorile benigne de la nivelul sanului avanseaza, simptomele sunt urmatoarele:
• Apar noduli la nivelul sanului sau la nivelul axilei;
• Sanul isi modifica forma sau marimea;
• Pielea sanului isi modifica aspectul sau textura: cute, pete, cruste la nivelul mamelonului;
• Mamelonul prezinta scurgeri sau sangerari;
• Mamelonul isi modifica, de asemenea, aspectul: retractia sau inversia;
• In jurul mamelonului apare o culoare mai inchisa.
• Durere la nivelul sanului: la palpare sau pur si simplu.

Daca te doare sanul, daca l-ai palpat si ti se pare ca simti un nodul, daca sanul isi schimba forma sau culoare, adreseaza-te medicului de familie, medicului ginecolog, medicului generalist, medicului internist sau unui chirurg specializat in tratarea cancerului de san.

In cazul in care esti diagnosticata cu cancerul de san, cancerul mamar poate fi tratat de medicul oncolog, medicul chirurg si medicul radioterapeut.

Procedurile prin care medicii diagnosticheaza cancerul mamar sunt:

Examinarea sanilor – adica palparea sanilor si a axilelor de catre medic pentru a depista prezenta nodulilor sau a formatiunilor anormale.

Mamografia – adica o radiografie a sanului. Este recomandata o mamografie la fiecare 2 ani pentru femeile de peste 35 de ani.

RMN-ul – adica rezonanta magnetica nucleara care depisteaza formatiunile canceroase si nu numai. Acest examen medical este utilizat atunci cand mamografia si examinarea sanilor nu inlatura suspiciunile de cancer de san.

Ecografia mamara – este utilizata atunci mamografia a depistat nodul. Ecografia diferentiaza nodulul solid de nodulul plin cu lichid, denumit chist, care nu inseamna cancer si care poate fi tratat medicamentos in majoritatea cazurilor.

Biopsia mamara – adica extirparea si examinarea la microscop a unei portiuni infime din tumoare pentru stabilirea exacta a diagnoticului. Tesutul prelevat si examinat stabileste prezenta celulelor canceroase. Dupa biopsia mamara orice dubiu este inlaturat.

Analize de sange – adica verificarea anumitor substante din organism.

Cand exista suspiciuni ale cancerului de san cu metastaze, se efectueaza urmatoarele examene medicale:

Tomografia – care verifica organele din cutia toracica, abdomen si pelvis.

Scintigrafia osoasa – care verifica daca s-a raspandit in oase cancerul.

RMN-ul cerebral – care verifica prezenta cancerului la nivelul cerebral.

In functie de cat de avansat este cancerul mamar, acesta poate fi tratat astfel:

• Extirparea chirurgicala a nodului canceros, in acest caz sanul este pastrat.
• Extirparea chirurgicala a intregului san, procedura denumita masectomie.
• Extirparea chirurgicala a ovarelor – pentru inlaturarea riscului de recidiva.
• Radioterapia cu radiatii X cu energie ridicata – pentru distrugerea oricarei celule canceroase.
• Chimioterapia – pentru inlaturarea oricarei celule canceroase din restul corpului.
• Transplant de celule stem sangvine – pentru cresterea ratei de supravietuire.
• Terapii hormonale.
• Terapii cu anticorpi.
• Consiliere psihologica.

Tratamentul potrivit este stabilit de medicul curant, in functie de sanatatea pacientei si de prioritatile acesteia.

In functie de tratamentul ales, pacienta isi poate pierde parul din cauza tratamentului agresiv folosit in distrugerea celulelor canceroase.

Poate sa apara limfedemul, adica umflarea membrului superior de pe partea sanului afectat de cancer. Cu toate acestea, limfedemul nu apare in cazul tuturor pacientelor bolnave de cancer mamar, ci doar in anumite cazuri. Limfedemul poate fi tratat.

Pacienta poate avea tulburari de somn si se poate imbolnavi de depresie, de aceea este recomandata consilierea psihologica. O mentalitate si o stare de spirit pozitive sporesc rata de supravietuire.

Imediat ce cancerul mamar a fost inlaturat, controalele medicale trebuie sa fie regulate in primii 5 ani, adica lunare, la 3 luni sau la 6 luni. Daca dupa 5 ani cancerul nu a recidivat, controalele medicale se pot face o data pe an.

Controalele medicale presupun analize sangvine, examinari fizice, mamografii, radiografii toracice, tomografii computerizate si chiar RMN-uri.

Din pacate, nu exista o tehnica anume sau un set de proceduri care previne cancerul de san. Insa odata cu inaintarea in varsta este bine sa avem mai multa grija de noi, sa fim mai atente la semnalele corpului nostru si sa ne prezentam la medic macar o data pe an pentru un set de analize complet si pentru testari clinice care pot diagnotica in faza incipienta multe tipuri de cancer.

Da, cancerul de san poate recidiva. Femeile care au suferit de cancer mamar si s-au vindecat, pot dezvolta un al doilea cancer mamar, si anume cancer mamar recurent sau metastatic, cancer ovarian, cancer de colon, cancer de col uterin, cancer cerebral, cancer osos sau chiar cancer pulmonar.

De aceea controalele medicale regulate pentru verificarea intregului organism sunt mai mult decat indicate pacientelor care au suferit de cancer mamar si s-au vindecat!